Dragul meu drag,
Astazi imi iau inima in dinti si iti scriu. Da, inca am inima cu mine. Iarta-ma ca te-am facut sa astepti atat de mult. Am umblat pe multe carari potrivnice ca sa te pot gasi, dar nu am reusit. Dar stiu ca ma vei gasi tu. Acum stiu.
Sunt pregatita sa ma gasesti. Si sunt pregatita sa te iubesc si mai ales sa te las sa ma iubesti. Si pentru mine este mare lucru, sa stii. Nu sunt vreo speciala, dar experientele anilor trecuti m-au invatat sa iubesc mult si ma gandesc ca daca am ajuns sa iubesc mai presus de mine, pe tine te voi iubi infinit mai mult. Acum ca este Dumezeu cu mine, am sa-ti dau tot ce-i mai bun si mai frumos, mai sacru si mai adevarat. Si crede-ma ca am multa dragoste de oferit, nu-s doar cuvinte in van. Dar mai stiu ca la fel imi vei da si tu, aceasta victorie o vom dobandi impreuna.
Au fost multe iubiri, dar ce sunt ele in comparatie cu tine? Femeia din mine asteapta barbatul din tine cu toate ca poate nici macar nu te cunosc. Dar abia astept acea clipa. Si stiu ca de data asta am sa te recunosc la fel cum tu vei sti ca sunt eu cea pe care o cautai.
Nu, nu esti o plasmuire a mintii mele ci existi. Si ma cauti cu infrigurarea cu care eu nu am stiut sa te gasesc. Poate astepti chiar dupa colt. :)
Sa-ti povestesc despre ce am sa-ti dau? Nu are sens. Basmele sunt mai mult pentru copii. Eu o sa-ti dau ceva real, cu adevarat real si palpabil. Poate ca nu are sa fie un basm, dar cu siguranta, si asta pot promite, ca va fi iubire din plin. Stiu sigur ca langa tine voi fi ceea ce mereu am fost, dar cu toate astea nu am putut fi: femeie. Ce paradox!
Asadar, inchei aceasta scrisoare binecuvantandu-te si asteptandu-te cu infrigurarea cu care nu te-am putut gasi.
A ta, Alexandra.
