Valentine's Day

     Personal imi place ideea. Este o idee pe care romanii au imprumutat-o si nu-i rea deloc. Pentru ca mai mult decat flori, bomboane, plus si sex, Valentine's Day inseamna uniune, apropiere. Da, exact asa am spus: apropiere.
     Sunt oameni care se iubesc mult de tot si poate sunt si impreuna, dar nu stiu sa isi exprime sentimentele. Atunci apare aceasta idee de "indragosteala", o zi in care iti permiti sa iesi din cotidianul tau si sa faci acele mici gesturi de iubire de care toata lumea are nevoie, cu toate ca toti le considera clisee si dulcegarii. Poate nu aduci bomboane, flori, plus, poate nu faci sex ci pur si simplu esti langa cel drag, il mangai, ii zambesti, ii spui o chestie draguta, faceti pizza impreuna, va uitati la un meci de fotbal, mancati prajituri multe, va plimbati prin parc/padure de nebuni, mergeti la film, faceti ceva impreuna, ceva care sa va destinda, ceva ce are legatura cu sufletul.
     De asemenea sunt multi care nu au pereche si ii "sacaie" aceasta sarbatoare a iubirii. Ii deprima, se simt singuri, dezolati, dar Valentine's ca si orice alta sarbatoare a iubirii nu ar trebui sa insemne "el si ea", ar trebui sa insemne "eu si dragostea", indiferent de sex sau de chip. Pacat ca multi nu isi dau seama de asta si isi irosesc timpul asteptand...miraje! :)
     Si mai sunt aceia care de dragul acestor idei de "stralucire de-o zi", se cupleaza, isi fac cadouri, se falesc cu ele, fac si sex...dar parca ceva lipseste. Sunt aceia care nu stiu ce cauta si nici nu gasesc...trist! Doar suflete goale.
     V-ati gandit vreodata cum ar fi daca am avea Valentine's in fiecare zi? Eu as fi fericita si asta deoarece lumea ar invata sa fie altfel la un moment dat, poate s-ar trezi din "somnul cel de moarte", si ar privi altfel existenta. Pentru ca viata nu se reduce la trecut si la viitor, ea este acum si aici. Dar ce ar fi daca ne-am trezi cu totii din "somn"? Cred ca atunci am dobandi raiul.
Revenind la idee mea, "Valentine's day by day", poate ca lumea ar invata sa iubeasca mai mult.
Noi nu iubim, noi judecam, distrugem. Noi suntem in stare sa stricam relatii de ani de zile daca ni se pare ceva, fara sa ascultam, fara sa dam sanse. Noi construim zi de zi legaturi cu oameni importanti in viata noastra, dar la cea mai mica greseala alegem sa daramam totul. Vrem dar nu suntem dispusi sa si dam. Astia suntem noi, orice, numai iubire nu.
     Am vrut sa zugravesc in culori vazute de mine acest "tablou". Nu are sens sa incerc sa va spun ceea ce stiti cu totii deja. Poate pentru ca mi-as chinui degetele degeaba tastand ceva ce toti stiu dar nimeni nu vrea sa stie.
     Azi a fost o zi frumoasa. Poate ca si maine va fi la fel, poate si pe 24 sau 25. Florile sau ciocolata nu strica niciodata. Cateodata poate chiar si un ursulet din plus, castigat la darts, spre exemplu. :) Idei sa fie! Zile frumoase sa aveti si un Happy Valentine's Day! :)

De ce?

     Ieri am ajuns acasa, in Pitesti. Imi era dor de toti cei dragi, asa ca am incercat sa ma intalnesc cu mare parte din ei.
     Am ajuns la ceainarie unde m-a intampinat domnul Dan, a fost o adevarat placere sa vorbesc cu dansul. Mi-a povestit despre ceainarie, despre Jeremiah, prietenul lui violonist care s-a indragostit de Romania si care in toamna va canta ca si solist la filarmonica noastra. Frumos, le ceainaria noastra se dezvolta cultura, lucrurile frumoase, valorile. M-am jucat cu Tanta de care imi era tare dor, mi-am revazut colegii cu care am lucrat cu mare drag( inca n-a fost nevoie sa intru in bucatarie! :D) si m-am bucurat de un vin fiert impreuna cu cele mai bune prietene.
     Mai tarziu am ajuns in padurea Trivale cu alti prieteni. M-am bucurat de peisajul feeric pe care aceasta mi l-a oferit si m-am distrat pe cinste la derdelus. Dar...
     Ca in toate povestile exista un dar de multe ori sub forma unor intrebari. Este acel moment in care esti alaturi de cei dragi si te bucuri la maxim, dar se intampla ceva inexplicabil si auzi cum inima ta plange sau tipa sau bubuie sau ceva de genul. Simti cum incet dar sigur se instaleaza in sangele tau o tristete otravitoare, un urlet mut care se chinuie sa iasa la suprafata. Si atunci te intrebi, de ce!
     De ce am plecat de acasa? Ce caut eu departe de familia mea si de prietenii mei? Daca tot nu imi merge bine, de ce nu ma intorc? Ce ma retine departe de toti? Ce vreau? De ce inima mea este trista? Ce cauta ea si nu gaseste?
     Nu am gasit nici un raspuns pana acum. Se spune ca acolo unde este inima omului se afla adevarata lui casa, dar unde este inima mea? Si de ce doare?
     De ce?