Azi am plecat la tara ca gandul ca o sa ma intorc maine. Era asa bine si cald, mamaie facuse focul. Cand am ajuns acasa ma astepta la poarta cu o mogaldeata neagra langa ea. Era o catelusa mica de numai 3 saptamani, o grasunica. Eu si Anca ne-am opus atunci cand au spus ca ne pot aduce o alta catelusa de la cel care ne-a dat-o pe Sheila. Dar au facut cum au vrut ei, si ne-am trezit cu ea. De data asta mi-a spus Anca ca pot sa-i aleg eu numele. Si am numit-o Regina. Sper ca ea sa fie bine. O sa o iubim.
Si azi am indraznit si am intrat in gradina, acolo unde era locul Sheilei. E greu cu golul. Dar mergem inainte, ca inainte era mai bine.
A fost placut azi, toamna s-a asternut frumos acasa. Ca in fiecare an. Doar ca acum nu am mai gasit trandafiri. Imi plac la nebunie trandafirii toamna. Abia am gasit unul crem-galbui pitulit prin gradinita. Am facut poze multe. M-a pus unchi-meu sa ma urc in copac sa fotografiez merele. M-am conformat bucuroasa, imi place sa ma catar si sa fac poze.
Si pe urma m-a sunat Ana, colega mea sa ma intrebe de Nicole, daca stie cum lucreaza maine. Si ii zic, pai da, i-am zis ca o sa fie dupa-amiaza cu mine. Si Ana zice, ba nu, o sa fie cu mine ca tu esti dimineata. Am ramas putin socata de faptul ca n-am vazut ca eu eram dimineata si nu dupa-amiaza, asadar vestea mi-a schimbat planurile si iata-ma inapoi catre Pitesti.
Imi pare rau ca a durat atat de putin vizita mea, aveam nevoie sa ma mai detasez de tot. Aveam nevoie sa reflectez si n-am apucat. Aveam nevoie sa mai stau cu mamaie, femeia aia absolut minunata. Stiu ca e tare fericita acum ca ies cu cineva, o vad in stare sa sara intr-un picior de fericire, dar ma cam sperie directia in care o iau lucrurile pentru mine. Suntem putin pe dos, eu lenta si cel de langa mine rapid, atat de rapid si de insistent, incat ma sperie. Si nu stiu cum sa fac sa nu iesim raniti din ce avem acum. Daca ne-am putea aduce putina pace, ar fi perfect. Dumnezeu cu mila.
A fost o zi frumoasa cu lumina tomnatica. Cu Cerul plin de nuante albastre si o gradina in care am plans, am ras si am iubit. O gradina plina de nuante verzi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu