sâmbătă, 18 aprilie 2015

Beautiful stranger

      Pana la 27 de ani nu ma pot lauda cu multe relatii de dragoste. In primul rand nu pot spune ca m-au dat pe spate prea multi barbati pana acum. Multi m-ar putea caracteriza drept o mofturoasa, dar nu sunt. Am cautat mereu ceva mai mult decat un chip, decat un corp, ceva cu mult mai mult, poate un suflet bland.
      Cu ani in urma cand lucram la ceainarie a aparut intr-o zi cineva deosebit. Eram cu o colega, iar eu luam comenzile si mai mult stateam pe terasa. Asadar am ajuns la masa acestui domn cu un meniu in mana. Nu stiu daca m-a frapat atunci, dar arata intr-un mare fel. Pur si simplu avea alura de aristocrat, nu zic ca era si frumusel foc. Mergand la el sa ii iau comanda, barbatul m-a intrebat daca ii pot aduce o carte de povesti sa ii faca o farsa celei pe care o astepta. Desi eram foarte presata de timp, l-am ascultat in timp ce imi cerea o anumita carte, dar nu am gasit-o repede si i-am adus alta. Era hazliu tipul si avea ceva ce eu iubesc la nebunie, un aer old din vechile timpuri. Avea o voce calda, maniere alese, un fizic armonios si mai ales era calin. La sfarsitul serii, eu stateam la masuta mea si m-am trezit cu el langa mine ridicandu-ma de pe scaun si atingandu-ma intr-un fel care pur si simplu m-a lasat fara aer. Era atata blandete in mainile lui, incat daca m-ar fi luat in brate, nu m-as fi opus, dimpotriva...a fost printre putinii barbati care m-au impresionat intr-un mare fel.
     La cateva zile dupa ce l-am intalnit pe acel barbat, eram in centrul orasului, stateam pe o bancuta. In fata mea a aparut una din colegele mele de facultate, Dana, cu care nu ma mai vazusem de foarte mult timp, asadar am inceput sa povestim incantate. Eram cu ochii la Dana, dar prin spatele ei am avut surpriza sa-l vad trecand pe acel barbat. Imi dorisem atat de mult sa-l revad incat visul mi se indeplinise, dar el isi vedea de drum iar eu nu-mi puteam lua ochii de la el, eram atat de hipnotizata incat mi-a trecut prin cap sa merg sa-l urmaresc, dar realitatea m-a izbit in fata, trebuia sa cobor cu picioarele pe pamant. Mult timp l-am "cautat" pe acel barbat in zadar, m-am gandit chiar ca poate nu era din orasul meu.
     Dar viata e o adevarata surpriza, nu? Zilele trecute ma plimbam la un targ cu o prietena si mi-a atras atentia un tip. Desi il vedeam de departe, avea ceva care nu-mi dadea pace, ceva deosebit. Apropiindu-ma, am avut un mic soc cand l-am recunoscut pe barbatul care ma frapase...
    Dar am ajuns tarziu, mult prea tarziu, ceea ce ma face sa ma gandesc ca viata e atat de nedreapta uneori!


Sunt brate in care mi-e teama sa ma ghemuiesc,
Brate in care ma simt nesigura,
Brate care nu stiu sa ma cuprinda,
Dar sunt alte brate, in care, ah,
Tot ce vreau e sa ma arunc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu