Atunci cand ne indragostim ne este foarte greu sa ne exteriorizam sentimentele...de ce?. Poate din timiditate, poate din frica de a nu fi raniti (din nou), poate fiindca ne gandim ca celalalt nu simte ceva la randul lui sau poate pentru ca ne gandim ca celalalt are mari asteptari iar noi nu le vom putea face fata...si alte mii de motive inutile care nu ne ajuta deloc.
Cunosc o parte din aceste temeri caci am trecut si eu prin asa ceva (mai ales dupa ce m-am indragostit de unul din cei mai buni prieteni, i-am marturisit sentimentele mele, el s-a jucat cu ele si din asta am iesit raniti amandoi (cel putin eu, da!) iar prietenia noastra a murit avand in vedere ca sunt aproape 5 ani de cand nu ne mai vorbim) iar acum imi este foarte greu sa ma mai arunc in necunoscut.
Complicata situatie.
Bineinteles, atunci cand am avut sansa de a-mi deschide inima din nou si a arata ceea ce simt nu am mai putut cu riscul de a pierde...si am pierdut!
M-am gandit ca sunt femeie si am vrut sa vad ca exista minim un barbat pe lumea asta care daca simte ceva pentru mine sa-mi arate acest lucru fara toate temerile astea. Pur si simplu fara sa-i dau un motiv.
Greu cu dragostea.
In ziua de astazi majoritatea oamenilor se indragostesc prea repede, prea usor dar nimeni nu e dispus sa investeasca in ceea ce numesc ei dragoste.
Dragostea nu e usoara, dar daca pornim in cautarea ei, o gasim si ne luptam pentru ea, comoara mai mare nu vom intalni pe acest pamant. De ce? Pentru ca se spune ca fericirea dincolo de a fi o binecuvantare, este o cucerire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu